Ce v-aș fi spus dacă ne vedeam….

Dacă ne-am fi întâlnit, la școală, la ultima oră de curs, v-aș fi spus câteva cuvinte, față în față. Situația ne impune să facem altfel. O să vă transmit câteva gânduri ; luați-le ca pe ultime sfaturi ale unui profesor către elevii săi.

Marin Preda spunea: ”Tinerețea e trufie, ea nu e valoare”. Da, ar spune cu trufie Nichita Stănescu :”Sunt tânăr doamnă, vinul mă știe pe de rost/ și ochiul sclav îmi cară fecioarele prin sânge,/ cum aș putea întoarce copilul care-am fost/ când carnea-mi înflorește și doar uitarea plânge.” (restul îl citiți voi, că poezia e mai lungă)

Despre partea a doua a vorbei lui Marin Preda, eu aș nuanța, spunând că aveți tot ce vă trebuie pentru a vă demonstra valoarea de acum încolo. Vă doresc să aveți parte de evenimente care să vă înțelepțească, chiar să vă smerească, să vă facă să prețuiți ce aveți și să nu tânjiți după ceea ce vă lipsește.

Dacă trecutul nu vă mulțumește, uitați-l. Alcătuiți-vă o viață nouă în care să credeți. Învățați să dăruiți, pentru că cel care îi dăruiește celuilalt o parte din timpul său este mai vesel și mai sănătos decât cel care nu privește decât spre sine. Nu uitați că trebuie să riscați pentru a câștiga. Nu mizați pe comoditate și pasivitate. Și, în toate, nu uitați să păstrați echilibrul.

Iată o povestioară care rezumă ceea ce am spus aici – faptul că trebuie să vă implicați și să nu stați pe margine.

Intr-o dimineață, Nasrudin, mare maestru sufi, (sufi este un curent mistic islamic), deci acest maestru Nasrudin, care se prefăcea mereu că e nebun, înfășură un ou într-o pânză, se duse în piața din orașul lui și strigă spre toți cei care se găseau acolo :

– Azi vom avea un mare concurs ! Cine descoperă ce se ascunde în cârpa aceasta, primește în dar oul care se află înăuntru.

Oamenii s-au privit intrigați și au spus :

– De unde să știm noi ! Cine poate ghici așa ceva ?

Nasrudin insistă :

– Lucrul din pânza aceasta are un miez galben ca de gălbenuș, înconjurat de un lichid de culoarea albușului, care la rândul său se află într-o coajă subțire ce se sparge foarte ușor. Este un simbol al fertilității și ne amintește de păsările care zboară pentru puii lor. Ei bine, cine ne spune ce se află ascuns aici ?

Toți se gândeau că Nasrudin avea ascuns în mână un ou, dar răspunsul era așa de evident că nimeni n-a vrut să se facă de rușine în fața celorlalți. Dacă nu era un ou, ci altceva, mai important, rodul imaginației fertile a sufiștilor ? Un miez galben putea să însemne un soare, lichidul din jurul lui era poate un preparat de alchimie. Nu, nebunul acela vroia să râdă de cineva.

Nasrudin a mai întrebat de două ori, dar nimeni nu a riscat sa spună ceva nepotrivit. Atunci el desfăcu pânza și arătă tuturor oul :

– Toți știau raspunsul, afirmă el, dar nimeni n-a îndrăznit să-l traducă în cuvinte.

Așa e și viața celor care nu au curajul să riste. Soluțiile ne sunt oferite generos de Dumnezeu, dar unii caută mereu explicații mai complicate și sfârșesc prin a nu face nimic. În ce mă privește, vă doresc să știți ceea ce aveți de făcut atunci când momentul va sosi.

prof. Razi Laura

Acest articol a fost publicat în GÂNDURI ȘI REFLECȚII. Salvează legătura permanentă.