De ceva vreme se dezbat variante de proiect de plan-cadru care s\u0103 comaseze, s\u0103 reduc\u0103 sau s\u0103 elimine unele materii din ciclul gimnazial. Una dintre propuneri se refer\u0103 la reducerea, in clasa a V-a, a \u00a0celei de a doua limbi str\u0103ine, de la doua ore pe saptamana la una.\u00a0 Acest lucru este \u00een total\u0103 contradic\u021bie cu politica Uniunii Europene in ce priveste multilingvismul, respectiv cunoa\u0219terea mai multor limbi str\u0103ine. Scopul urm\u0103rit este ca fiecare european s\u0103 vorbeasc\u0103 2 limbi str\u0103ine, pe l\u00e2ng\u0103 limba matern\u0103. \u00cen acest scop, cel mai bun mijloc ar fi s\u0103 li se predea copiilor dou\u0103 limbi str\u0103ine \u00eenc\u0103 de la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103, cel mai bine – spun speciali\u0219tii –\u00a0 \u00eentre 0 \u0219i 7 ani.<\/p>\n
\u00cenv\u0103\u021barea limbilor str\u0103ine nu aduce dec\u00e2t beneficii. Un nivel mai ridicat de competen\u021be lingvistice permite unui num\u0103r mai mare de persoane s\u0103 studieze \u0219i\/sau s\u0103 lucreze \u00een str\u0103in\u0103tate \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 astfel perspectivele de angajare. Cunoa\u0219terea altor limbi ajut\u0103 oamenii care provin din culturi diferite s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 unii pe al\u021bii. \u00centreprinderile au nevoie de personal multilingv pentru a putea s\u0103-\u0219i desf\u0103\u0219oare activitatea peste tot \u00een Uniunea European\u0103. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, industria lingvistic\u0103 – predare, traducere \u0219i interpretare, respectiv tehnologiile lingvistice reprezint\u0103 unul dintre sectoarele economice cu cea mai rapid\u0103 dezvoltare.<\/p>\n
Un sondaj\u00a0 Eurobarometru aplicat \u00een 2012 av\u00e2nd ca \u00a0tem\u0103 Europenii \u0219i limbile lor<\/em>, a scos \u00een eviden\u021b\u0103 atitudini extrem de favorabile \u00a0fa\u021b\u0103 de multilingvism: 98\u00a0% din europeni spun c\u0103 st\u0103p\u00e2nirea limbilor str\u0103ine va fi benefic\u0103 pentru copiii lor, 88 % \u00a0consider\u0103 cunoa\u0219terea altor limbi dec\u00e2t limba matern\u0103 ca fiind foarte util\u0103, 72\u00a0% sunt de acord cu obiectivul UE privind \u00eenv\u0103\u021barea a cel pu\u021bin 2 limbi str\u0103ine de c\u0103tre to\u021bi europenii \u0219i 77\u00a0% sunt de p\u0103rere c\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea competen\u021belor lingvistice ar trebui s\u0103 fie o prioritate politic\u0103.<\/p>\n S\u0103 mai spunem c\u0103 rom\u00e2nii ocup<\/strong>\u0103<\/strong> locul 8 \u00een Uniunea European\u0103 \u00a0la num\u0103rul de limbi str\u0103ine vorbite de popula\u0163ie<\/strong>.<\/strong> Rom\u00e2nii vorbesc, \u00een medie, cel pu\u0163in dou\u0103 limbi str\u0103ine, fa\u0163\u0103 de trei, c\u00e2te cunosc luxemburghezii. 48% din popula\u0163ie cunoa\u0219te cel pu\u0163in\u00a0 o limb\u0103 str\u0103in\u0103, din care 22%\u00a0 cel pu\u0163in dou\u0103 limbi str\u0103ine, iar 8% \u00a0cel pu\u0163in trei limbi str\u0103ine. Primele trei limbi vorbite de rom\u00e2ni sunt:\u00a0 engleza, \u00een propor\u021bie de\u00a0 31%, franceza, \u00een propor\u021bie de 17% \u00a0\u0219i\u00a0 italiana \u00een propor\u021bie de 7%.<\/p>\n prof. Laura Razi<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" De ceva vreme se dezbat variante de proiect de plan-cadru care s\u0103 comaseze, s\u0103 reduc\u0103 sau s\u0103 elimine unele materii din ciclul gimnazial. Una dintre propuneri se refer\u0103 la reducerea, in clasa a V-a, a \u00a0celei de a doua limbi … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti